Administraţie

NAȘTERI


DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNREGISTRAREA NAŞTERII

Art. 17 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată art. 30 dinMetodologia nr. 1/1997 pentru aplicarea unitară a Legii nr. 119/1996 cu privire la actelede stare civilă
Întocmirea actului de naştere se face la serviciul public comunitar local de evidenţă apersoanelor, sau după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţiiadministrative teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul
Certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip, care va trebui săpoarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafamedicului;
Certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naştereanu este declarată de mamă – original şi copie;

Certificatul de căsătorie al părinţilor, dacă sunt căsătoriţi – original şi copie;
În urma înregistrării naşterii, certificatul de naştere se eliberează numai părinţilor saureprezentantului legal pe baza actului de identitate cu termen de valabilitate neexpirat.
Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:
15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrultermenului de 15 zile.
Când declaraţia a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrulunui an de la data naşterii, înregistrarea naşterii se face cu aprobarea primarului, datăpe declaraţia scrisă. În cuprinsul declaraţiei se va menţiona motivul întârzierii.

Dacă declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, întocmireaactului se face în baza hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, care trebuie săconţină toate datele întocmirii actului de naştere.
Nedeclararea naşterii în termenele prevăzute de lege constituie contravenţie şi sesancţionează cu amendă de la 50 la150 Lei (art. 66 alin. 1 lit. b şi alin. 2 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată).

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari, de cătrepersoanele împuternicite prin dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean, precum şi depersoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă apersoanelor şi poliţişti anume desemnaţi. Dispoziţiile privind contravenţiile secompletează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic alcontravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cumodificările şi completările ulterioare.


TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR ŞI A EXTRASELOR DE NAŞTERE ÎNTOCMITE
DE AUTORITĂŢILE STRĂINE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE
Art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi art. 63 dinMetodologia nr. 1/1997


DOCUMENTE NECESARE TRANSCRIERE
cererea de transcriere se depune la primăria de domiciliu al solicitantului, în numepropriu sau prin împuternicit cu procură specială autentificată. Pentru cetăţenii românicu domiciliu în străinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacănu au avut niciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiuluiBucureşti. Minorii peste 14 vor solicita transcrierea în nume propriu, asistaţi de unuldintre părinţi sau, după caz, de tutore. În cazul în care părinţii au domicilii diferite,primăria competentă privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare dintrecele două primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului;
actul de identitate în original şi copie:

pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară – buletin de identitate, carte de identitate,carte de identitate provizorie;

pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate – paşaport şi dovadă din care sărezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de serviciul public comunitar local deevidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu avut în ţară, necesară în vederea stabiliriicu exactitate a primăriei competente să primească cererea. Cetăţenii români cudomiciliul în străinătate care se legitimează cu paşapoarte expirate sau titluri decălătorie, şi sunt în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil vor solicitaS.P.C.L.E.P. de la ultimul domiciliu eliberarea unei dovezi din care să rezulte cumfigurează înregistraţi în R.N.E.P., în baza dovezii şi a paşaportului expirat sau a titlului decălătorie, se va face legitimarea persoanelor de către oficiile de stare civilă;

persoanele care fac dovada cetăţeniei române cu Certificatul de depunere ajurământului de credinţă, eliberat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţenilor,adresează cererea de transcriere a certificatelor sau extraselor de naştere procurate dinstrăinătate la Direcţia de Stare Civilă – Sector 1, Bucureşti; persoanele care selegitimează cu permis de şedere permanentă, eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări,care atestă domiciliul în România, vor adresa cererea primarului unităţii administrativ-teritoriale a localităţii de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere;
dovada privind statutul juridic faţă de statul român în cazul în care nu pot face dovadacetăţeniei române;
certificatul sau extrasul de naştere în original care să conţină APOSTILA conformConvenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizat, după caz;

ATENŢIE:
a. Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebuiobligatoriu apostilat;
b. Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE ŞI CONVENŢIIbilaterale este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;
c. Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute la lit. a. sau b. sesupralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 cuprivire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şicompletările ulterioare;
copia certificatului sau extrasului de naştere;
traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de naştere, de un notar public (dinţară ori din străinătate) sau de oficiul consular român;
procura specială autentificată (cu specificarea: “PENTRU TRANSCRIEREACERTIFICATULUI SAU EXTRASULUI DE NAŞTERE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUIROMÂNESC”) şi traducerea autentificată de un notar public (din ţară ori din străinătate)sau de oficiul consular român;
declaraţia privind domiciliul minorului – în situaţia în care părinţii minorului au domiciliidiferite, părintele care solicită transcrierea certificatului sau extrasului va da odeclaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat, cu privire la domiciliul minorului. Încazul în care transcrierea este solicitată prin împuternicit, declaraţia cu privire ladomiciliul minorului va fi dată de către părintele care solicită transcrierea la un notarpublic (din ţară ori din străinătate) sau la oficiul consular român, dacă în cuprinsulîmputernicirii nu se face referire la acest aspect (Circulara nr. 580975/11.06.2009 aI.N.E.P.);
documente justificative pentru completarea unor rubrici (copii ale certificatelor de starecivilă ale părinţilor);
taxa extrajudiciară de timbru în valoare de 2 LEI.

NOTĂ:
1. Traducerea, procura, declaraţia de domiciliu, autentificate de un notar public dinstrăinătate vor fi date în conformitate cu pct. 3 lit. a., b. şi c.
2. Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţilestrăine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrelede stare civilă române, în termen de 6 luni (art.44,alin. 3 din Legea nr. 119/1996)constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate cu amendă dela 100până la 200 lei (art. 66 alin. 1 lit. e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996, republicată).

CĂSĂTORII

Monitorul oficial local - publicaţii de căsătorie DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI
Art. 28 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, art. 39 şi 40din Metodologia nr. 1/1997 pentru aplicarea unitară a Legii nr. 119/1996 cu privire laactele de stare civilă, republicată, Codul Familiei
Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria loculuide domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre soţi. Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţenistrăini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poateface la primăria localităţii în care aceştia se află temporar. Căsătoria se poate încheia laexpirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţiade căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. Termenul de 10 zile se calculeazăde la data când s-a primit declaraţia la primăria unde urmează a se încheia căsătoria.Primarul municipiului, al oraşului sau al comunei unde urmează a se încheia căsătoriapoate să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte deîmplinirea termenului de 10 zile. Căsătoria se poate oficia şi după expirarea termenuluide 10 zile, numai cu aprobarea primarului, dar fără depăşirea termenului de valabilitate acertificatelor medicale privind starea sănătăţii. În cazul expirării termenului devalabilitate a acestora, viitorii soţi sunt obligaţi să depună noi certificate medicalereferitoare la starea sănătăţii lor.

O dată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:
a) actul de identitate, în original şi copie (trebuie să aibă termen de valabilitate atât ladepunerea declaraţiei de căsătorie cât şi la încheierea căsătoriei);
b) certificatul de naştere, în original şi în copie;
c) certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale sunt valabile 14 zilede la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate saunu se poate căsători – certificat prenupţial);
d) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de starecivilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste actepot fi:
– certificatul de deces al fostului soţ;
– certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor 1951 – 1960);
– certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
– sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisăpe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare.

Dosarul actului de căsătorie mai cuprinde, după caz, următoarele documente:
a) aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, lacererea persoanei interesate;
b) încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea sau dupăexpirarea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cerereapersoanei interesate;
c) aprobarea preşedintelui consiliului judeţean, în cazul existenţei unor impedimenterezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, prevăzute de art. 6 alin. (2) şi art.7 alin. (2) din Codul familiei;
d) avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizareadirecţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială îşiare domiciliul, pentru minorul care a împlinit vârsta de şaisprezece ani;
e) pct. 1- în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, dovadă eliberată de misiunilediplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte căsunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheiereacăsătoriei;
pct. 2- cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri deasistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelorcare nu au misiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilorde fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documentejustificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie. Documenteleprevăzute la pct. 1 şi 2 trebuie să fie însoţite, obligatoriu, de declaraţii notariale aleviitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătorieiîn România.

Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, în lipsă,reşedinţa;
f) procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheieriicăsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi;
g) aprobarea ministrului apărării naţionale, a ministrului de interne, a ministrului dejustiţie ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şisiguranţei naţionale, în cazul cadrelor militare active (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri)care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română.
––––––––––––––––––––––––

DOCUMENTE NECESARE PENTRU CĂSĂTORIA UNUI CETĂŢEAN STRĂIN PETERITORIUL ROMÂNIEI
I. ACTUL DE IDENTITATE în original şi copiedupă cum urmează :
1. Cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European trebuie să facă dovadaidentităţii cu documentul de identitate sau paşaportul emise de statul ai căror cetăţenisunt, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficieriicăsătoriei.
2. Străinii din statele terţe trebuie să facă dovada identităţii şi a dreptului de şedere,după cum urmează:
cu paşaport emis de statul al cărui cetăţean este, în care să fie aplicată viza de intrarepe teritoriul României; atât paşaportul, cât şi viza trebuie să fie valabile atât la datadepunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
cu paşaport emis de statul al cărui cetăţean este, însoţit de permisul de şederetemporară sau permanentă, după caz, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
cu paşaport emis de statul al cărui cetăţean este, însoţit de cartea de rezidenţă pentrumembrii de familie sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii defamilie, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficieriicăsătoriei;
3. Apatrizii care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României se legitimează cupaşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit depermisul de şedere temporară sau permanentă, după caz, valabile atât la data depuneriideclaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
4. Străinii cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România trebuie să facă dovadaidentităţii şi a dreptului de şedere, după cum urmează:
cu document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 şi legitimaţiade şedere/permis de şedere temporară sau permanentă, valabile atât la data depuneriideclaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
cu documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară (protecţieumanitară condiţionată), însoţit de legitimaţia de şedere/permisul de şedere temporarăsau permanentă, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la dataoficierii căsătoriei.
5. Străinii solicitanţi de azil în România trebuie să facă dovada identităţii şi a dreptuluide şedere cu paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentultemporar de identitate, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi ladata oficierii căsătoriei.

Aceste documente fac dovada identităţii, a adresei de reşedinţă sau de domiciliu peteritoriul României şi atestă existenţa dreptului de şedere în România, precum şi durataşi scopul pentru care a fost acordat acest drept.
Nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României următoareledocumente:
documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisămenţiunea „IDENTITATE DECLARATĂ”;
documentul care face dovada statutului de tolerat;
decizia de returnare.

În situaţia în care ofiţerul de stare civilă delegat are dubii cu privire la autenticitateadatelor înscrise în documentele de identitate şi de călătorie prezentate de către viitorulsoţ cetăţean străin, este obligat să solicite relaţii, în scris, la Oficiul Român pentruImigrări sau la formaţiunile sale teritoriale, cu privire la identitatea solicitanţilor şi autenticitatea documentelor prezentate.

II. CERTIFICATUL DE NAŞTERE în original, copie şi traducere legalizată care vor fi înmod obligatoriu apostilate sau supralegalizate, după caz, dacă acesta nu este cetăţeanal vreunui stat cu care România are încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţăjuridică.

III. CERTIFICATUL MEDICAL PRIVIND STAREA SĂNĂTĂŢII (certificatele medicale suntvalabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoanase poate sau nu se poate căsători – certificat prenupţial);

IV. ACTE, ÎN ORIGINAL ŞI ÎN COPII TRADUSE ŞI LEGALIZATE, din care să rezultedesfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul, care vor fi în mod obligatoriuapostilate sau supralegalizate, după caz, dacă acesta nu este cetăţean al vreunui stat cucare România are încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică.

Aceste acte pot fi:
– certificatul de deces al fostului soţ;
– certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
– sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă;

V. DOVADA PRIVIND ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR DE FOND CERUTE DE LEGEA SANAŢIONALĂ, PENTRU ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI ÎN ROMÂNIA. Aceasta poate fi:
1. dovadă eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulareacreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte căîndeplineşte condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheiereacăsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 119/1996,coroborate cu art. 18 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor dedrept internaţional privat;
2. cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţăjuridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu aumisiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fondcerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificativeeliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie.

Documentele prevăzute la pct. 1 şi 2 trebuie să fie însoţite, obligatoriu, de declaraţiinotariale ale viitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesareîncheierii căsătoriei în România.

IMPORTANT: Lipsa dovezii constituie atât o condiţie de fond, cât şi un impediment laîncheierea căsătoriei, care poate atrage după sine nulitatea căsătoriei.
VI. Procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheieriicăsătoriei între persoane care nu cunosc limba română.
–––––––––––––––––––––––––
TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR ŞI EXTRASELOR DE CĂSĂTORIE ÎNTOCMITE
DE AUTORITĂŢILE STRĂINE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE
Art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi art. 63 dinMetodologia nr. 1/1997
CERERE TRANSCRIERE CASATORIE

DOCUMENTE NECESARE
cererea de transcriere se depune la primăria de domiciliu al solicitantului în numepropriu sau prin împuternicit cu procură specială autentificată. Pentru cetăţenii românicu domiciliul în străinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacănu au avut niciodată domiciliu în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiuluiBucureşti;
actul de identitate în original şi copie:
pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară – buletin de identitate, carte de identitate,carte de identitate provizorie;
pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate – paşaport şi dovadă din care sărezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de serviciul public comunitar local deevidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu avut în ţară, necesară în vederea stabiliriicu exactitate a primăriei competente să primească cererea. Cetăţenii români cudomiciliul în străinătate care se legitimează cu paşapoarte expirate sau titluri decălătorie, şi sunt în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil vor solicitaS.P.C.L.E.P. de la ultimul domiciliu eliberarea unei dovezi din care să rezulte cumfigurează înregistraţi în R.N.E.P., în baza dovezii şi a paşaportului expirat sau a titlului decălătorie, se va face legitimarea persoanelor de către oficiile de stare civilă;
persoanele care fac dovada cetăţeniei române cu Certificatul de depunere ajurământului de credinţă, eliberat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţenilor,adresează cererea de transcriere a certificatelor sau extraselor de căsătorie procuratedin străinătate la Direcţia de Stare Civilă – Sector 1, Bucureşti; persoanele care se legitimează cu permis de şedere permanentă, eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări,care atestă domiciliul în România, vor adresa cererea primarului unităţii administrativ-teritoriale a localităţii de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere;
dovada privind statutul juridic faţă de statul român în cazul în care nu pot face dovadacetăţeniei române;
certificatul sau extrasul de căsătorie în original care să conţină APOSTILA, conformConvenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizat, după caz;

ATENŢIE:
a. Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebuiobligatoriu apostilat;
b. Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE ŞI CONVENŢIIbilaterale este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;
c. Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute la lit. a. sau b. sesupralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 cuprivire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şicompletările ulterioare;
copia certificatului sau extrasului de căsătorie;
traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de căsătorie, de un notar public (dinţară ori din străinătate) sau de oficiul consular român;
procura specială autentificată (cu specificarea: “PENTRU TRANSCRIEREACERTIFICATULUI SAU EXTRASULUI DE CĂSĂTORIE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUIROMÂNESC”) şi traducerea în limba română, autentificată de un notar public (din ţarăori din străinătate) sau de oficiul consular român;
declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai asoţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care, încertificatul sau extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire lanumele soţilor după căsătorie, autentificate de un notar public (din ţară ori dinstrăinătate) sau de oficiul consular român;
documente justificative pentru completarea unor rubrici (copii ale certificatelor denaştere);
taxa extrajudiciară de timbru în valoare de 2 LEI.

NOTĂ:

1. Traducerea, procura, declaraţiile cu privire la numele soţilor după căsătorie,autentificate de un notar public din străinătate vor fi date în conformitate cu pct. 3 lit. a,b şi c.
2. Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţilestrăine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrelede stare civilă române, în termen de 6 luni (art.44,alin. 3 din Legea nr. 119/1996)constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate cu amendă dela 100până la 200 lei (art. 66 alin. 1 lit.e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996, republicată).

DECESE

DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNREGISTRAREA DECESULUI
Art. 35 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, art. 48 din Metodologia nr. 1/1997 pentru aplicarea unitară a Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată

Actul de deces se întocmeşte la primăria municipiului, oraşului sau după caz comuneiîn a cărei rază teritorială s-a produs decesul.

Declaraţia de deces se face, verbal, în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă apersoanei, de către persoanele prevăzute de lege. În acest termen se cuprinde atât ziuaîn care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia.
O dată cu declaraţia de deces, declarantul va depune următoarele documente:
a) certificatul medical constatator al decesului, întocmit şi semnat de medicul saucadrul mediu sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauzadecesului, fără prescurtări;
b) actul de identitate al celui decedat;
c) livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuseobligaţiilor militare.

În cazurile în care declarantul nu poate prezenta actele prevăzute la lit. b) şi c), vadeclara, în scris, motivul neprezentării acestora şi datele de stare civilă ale decedatului.
Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente,precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declaraţia se face în termen de 48 de ore,socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului. În astfel de cazuri,înregistrarea se face pe baza certificatului medical constatator al decesului şi a doveziieliberate de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi afost sesizată despre deces. În cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat întermenele legale, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului.
Înhumarea sau incinerarea cadavrului unui cetăţean român, de origine română sauoriginar din România, al cărui deces s-a produs în străinătate, se face pe bazaadeverinţei eliberate de primăria în a cărei raza administrativ-teritorială urmează să sefacă înhumarea sau incinerarea. Când decesul cetăţeanului român s-a înregistrat laautorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular decarieră al României, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera pe bazacertificatului de deces întocmit de una dintre aceste autorităţi.
Când nu a fost eliberat un certificat de deces sau decesul nu a fost înregistrat,adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera cu aprobarea parchetului.

Notă:
Nedeclararea decesului în termenele prevăzute de lege, constituie contravenţie şi sesancţionează cu amendă de la 50 la 150 lei Lei ( art. 66 alin. 1 lit. b şi alin. 2 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată).
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari, de cătrepersoanele împuternicite prin dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean, precum şi depersoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă apersoanelor şi poliţişti anume desemnaţi. Dispoziţiile privind contravenţiile secompletează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic alcontravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cumodificările şi completările ulterioare.
––––––––––––––––––––––––––––

TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR /EXTRASELOR DE DECES ÎNTOCMITE DE AUTORITĂŢILE STRĂINE ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ROMÂNE
Art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, şi art. 63din Metodologia nr. 1/1997
DOCUMENTE NECESARE
cererea de transcriere se depune la primăria de la ultimul domiciliu avut în ţară de cătrepersoana decedată sau la primăria de domiciliu al solicitantului, în nume propriu sauprin împuternicit cu procură specială autentificată . Pentru solicitanţii cu domiciliul înstrăinătate aceasta se depune la ultimul domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avutniciodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti;
actul de identitate în original şi copie al solicitantului:
pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară – buletin de identitate, carte de identitate,carte de identitate provizorie;
pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate – paşaport şi dovadă din care sărezulte ultimul domiciliu avut în ţară, eliberată de serviciul public comunitar local deevidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu avut în ţară, necesară în vederea stabiliriicu exactitate a primăriei competente să primească cererea. Cetăţenii români cudomiciliul în străinătate care se legitimează cu paşapoarte expirate sau titluri decălătorie, şi sunt în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil vor solicitaS.P.C.L.E.P. de la ultimul domiciliu eliberarea unei dovezi din care să rezulte cumfigurează înregistraţi în R.N.E.P., în baza dovezii şi a paşaportului expirat sau a titlului decălătorie, se va face legitimarea persoanelor de către oficiile de stare civilă;
pentru cetăţenii străini – actul de identitate sau paşaportul (pentru cetăţenii din statelemembre ale Uniunii Europene), paşaportul ( pentru cetăţenii altor state sau pentru persoana fără cetăţenie);
certificatul sau extrasul de deces în original care să conţină APOSTILA conformConvenţiei de la Haga din 1961, sau supralegalizat, după caz;

ATENŢIE:
a. Dacă actul provine dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga va trebuiobligatoriu apostilat;
b. Dacă actul provine dintr-un stat cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE ŞI CONVENŢIIbilaterale este scutit de apostilare, supralegalizare sau orice altă formalitate;
c. Actele care nu se regăsesc într-una din situaţiile prevăzute la lit. a. sau b. sesupralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 cuprivire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu modificările şicompletările ulterioare;
copia certificatului sau extrasului de deces;
traducerea legalizată a certificatului sau extrasului de deces, de un notar public (din ţarăori din străinătate) sau de oficiul consular român;
procura specială autentificată în original (cu specificarea: “PENTRU TRANSCRIEREAACTULUI DE DECES ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI ROMÂNESC”) şi traducerea înlimba română, autentificată de un notar public (din ţară ori din străinătate) sau de oficiulconsular român;
documente justificative pentru completarea unor rubrici (copii ale certificatelor de starecivilă ale decedatului);
actul de identitate al decedatului şi copie (dacă există);
dovadă privind statutul juridic faţă de statul român în cazul în care nu pot face dovadacetăţeniei române a decedatului;
taxa extrajudiciară de timbru în valoare de 2 lei.

NOTĂ:
1. Traducerea şi procura, autentificate de un notar public din străinătate vor fi date înconformitate cu pct. 3 lit. a, b şi c.
2. Neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţilestrăine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrelede stare civilă române, în termen de 6 luni (art.44,alin. 3 din Legea nr. 119/1996)constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă, sancţionate cu amendă dela 100până la 200 lei (art. 66 alin. 1 lit.e şi alin. 2 din Legea nr.119/1996, republicată).

ELIBERARE CERTIFICATE

PROCEDURA ELIBERĂRII CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ LA CERERE
Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanei îndreptăţite, pe bazaînregistrărilor şi a menţiunilor înscrise în registrele de stare civilă, inclusiv din registreledeţinute de primării şi de Arhivele Naţionale.
Certificatele de stare civilă se eliberează numai cetăţenilor care posedă act de identitate.Cetăţenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumaţi să solicite mai întâi formaţiunilorde evidenţă a persoanei eliberarea actului de identitate.

Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte destare civilă sunt înregistrate în ţară li se vor elibera certificate pe baza paşaportului.
Dacă certificatul de stare civilă se solicită prin primăria locului de domiciliu, obligaţiaverificării identităţii persoanei revine ofiţerului de stare civilă care primeşte cererea.

Cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie care au domiciliul pe teritoriulRomâniei, ale căror acte de stare civilă au fost întocmite în registrele române, li seeliberează direct certificate de stare civilă. La rubrica „menţiuni” din certificatul de starecivilă se înscrie, după caz, „titularul este cetăţean ….” sau „soţul/soţia este cetăţean…..”.
Cererile privind eliberarea certificatelor de stare civilă ale cetăţenilor străini ale căroracte de stare civilă s-au produs şi s-au înregistrat în România, precum şi ale cetăţenilorromâni cu domiciliul sau cu reşedinţa în străinătate se soluţionează de către primăriilecare păstrează registrele respective şi, după caz, în conformitate cu prevederile art. 11alin. (5) şi (6) din Legea nr. 119/1996, de către D.E.PA.B.D. . La primirea solicitării de laD.E.P.A.B.D., ofiţerul de stare civilă identifică actul, completează certificatul de starecivilă sau îl dactilografiază şi îl expediază de îndată, împreună cu un extras pentru uzoficial de pe actul respectiv, cu toate menţiunile existente pe marginea acestuia.
Persoanele care au domiciliul în alte localităţi decât cele în care sunt păstrate registrelede stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificate de stare civilăvor adresa cererea primăriei în raza căreia au domiciliul sau reşedinţa, indicând localitatea unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificareaactului.
În caz de pierdere, furt sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoaneiîndreptăţite i se eliberează, la cerere, un nou certificat, cu perceperea taxei legale detimbru. Cererea pentru eliberarea noului certificat trebuie să cuprindă, în modamănunţit, împrejurările în care acesta a fost pierdut, furat sau distrus.

Când există suspiciuni cu privire la sinceritatea celor declarate de solicitant, ofiţerul destare civilă întocmeşte un referat, care se trimite, împreună cu cererea, unităţii de poliţiecompetente, pentru efectuarea de verificări.

Atât la primirea cererii, cât şi la eliberarea certificatului de stare civilă, ofiţerul de starecivilă este obligat să verifice persoana care l-a solicitat, pe baza actelor de identitate cele posedă.
În toate cazurile, pe cerere şi pe cotorul certificatului de stare civilă se trece seria şinumărul actului de identitate.
Certificatele de stare civilă prezentate cu modificări, ştersături, adăugiri sauneconcordanţe cu privire la datele înscrise în ele, se reţin şi se trimit primăriei emitenteîn vederea anulării şi eliberării unui nou certificat de stare civilă.

Procedura rectificării actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora (art. 61 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată)

Începând cu data de 08.09.2006, devin aplicabile prevederile Legii nr.117 din data de 04mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 410 din data de 11 mai2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de starecivilă.

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea erorii materialecomise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă.

În conformitate cu prevederile art.57^1, rectificarea actelor de stare civilă şi amenţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primaruluiunităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau lacererea persoanei interesate.
Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea,însoţită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar de evidenţă apersoanelor care are în păstrare actul de stare civilă sau la serviciul public comunitar deevidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu al solicitantului.
Rectificarea actelor de stare civilă poate fi solicitată fie de către persoana interesată,prin care înţelegem persoana fizică la care se referă actul de stare civilă, fie din oficiu decătre autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene.

RECTIFICĂRI

Întrucât, în momentul de faţă, nu în toate localităţile funcţioneaza servicii publicecomunitare de evidenţă a persoanelor, acestea sunt arondate celor existente, astfel cums-a stabilit prin O.G. nr. 84/2001, aprobată prin Legea nr. 372/2002, cu modificările şicompletările ulterioare.

Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile, prin emiterea dispoziţiei de cătreprimarul localităţii, care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la dataemiterii. În situaţia în care nu sunt finalizate verificările în termen de 30 de zile,solicitantul va fi informat în scris, menţionându-se totodată că la finalizarea verificărilorva fi înstiinţat în vederea primirii dispoziţiei şi a noului certificat, după caz.

Ofiţerul de stare civilă delegat, care primeşte cererea o înregistrează şi, împreună cuactele doveditoare depuse de solicitant şi un referat motivat cuprinzând rezultatulverificărilor, o prezintă spre aprobare primarului localităţii, după ce în prealabil referatula fost avizat de şeful structurii de stare civilă, precum şi de şeful Serviciului publiccomunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondata localitatea.
În vederea întocmirii referatului, se vor anexa în mod obligatoriu extrase de pe actul încauză, exemplarele I si II, cu toate menţiunile existente. În toate cazurile când este vorbade rectificarea numelui defamilie din actul de nastere ori de numele părinţilor, se solicităextrase de pe actele de naştere ale părinţilor şi de pe actul de căsătorie, în vedereaconfruntării. În cazul când se solicită rectificarea prenumelui ori a datei de naştere dinactul de nastere, se verifică documentele care au stat la baza înregistrării naşterii.

Pentru rectificarea unor rubrici din certificatul de căsătorie, se verifică sau se solicităextrase pentru uz oficial de pe actele de naştere ale soţilor, pentru a se convinge detemeinicia cererii. Pentru stabilirea temeiniciei unei acţiuni de rectificare a actului dedeces se efectuează verificări sau, după caz, se solicită extrase de pe actul de naştere şide căsătorie ale celui decedat, precum documentele primare care au stat la bazaîntocmirii actului.

Dupa aprobarea referatului şi emiterea dispoziţiei de către primar, ofiţerul de stare civilădelegat expediază certificatul de stare civilă completat corect, ca urmare a rectificăriiactului, primăriei care a primit cererea, împreuna cu un exemplar al dispoziţiei deaprobare a rectificării (copie certificată pentru conformitate cu originalul).

Datele din cuprinsul dispoziţiei trebuie să se refere la o singură persoană. Dispoziţiaprimarului poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi aresediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.
Ofiţerul de stare civilă delegat, care primeşte copia dispoziţiei prin care s-a aprobatcererea de rectificare şi certificatul de stare civilă corespunzator, invită titularul, întermen de 48 de ore, pentru a-l ridica, sub luare de semnătura, iar certificatul de starecivilă anterior se retrage şi se transmite primăriei emitente, în vederea anulării şi aefectuării menţiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica „certificateeliberate”.

La rubrica „menţiuni” din cuprinsul actului de stare civilă rectificat, se înscriu numărulşi data dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care a emis-o, precum şiconţinutul rectificării.
Nu se vor elibera certificate de stare civilă de pe actele de naştere şi căsătorie ce au fostrectificate ale persoanelor decedate


SCHIMBARE NUME


DOCUMENTELE NECESARE PENTRU SCHIMBAREA NUMELUI PE CALEADMINISTRATIVĂ
Art. 6 alin. 1 şi alin. 2 din O.G. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe caleadministrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cumodificările şi completările ulterioare.

Cererea de schimbare a numelui se depune în nume propriu, prin împuternicit cuprocură specială autentificată, precum şi prin împuternicire avocaţială la primăria dedomiciliu al persoanei care solicită schimbarea numelui, împreună cu următoareledocumente:
actul de identitate şi copie (buletin de identitate/carte de identitate/ carte provizorie saupaşaport cu domiciliu în străinătate+adeverinţă cu ultimul domiciliu avut în Româniaeliberată de s.p.c.l.e.p. arondat, dovadă privind statutul juridic faţă de statul român încazul în care nu poate face dovada cetăţeniei române);
copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbareanumelui;
un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a în care a fost publicat
Schimbare nume extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fitrecut mai mult de un an;
consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui defamilie comun purtat în timpul căsătoriei;
consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt părinte, în cazul schimbării numeluide familie sau prenumelui copilului minor ( acesta nu este necesar în cazul în carecelălalt părinte este pus sub interdicţie ori este declarat judecătoreşte dispărut saudecăzut din drepturile părinteşti);
copie de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, în situaţia în care părinţii nu seînţeleg cu privire la schimbarea numelui copiilor minori, precum şi atunci când cerereade schimbare a numelui este făcută, pentru minorii şi persoanele puse sub interdicţiejudecătorească, de către tutore (mai corect este cuvântul încuviinţare);
certificat de cazier judiciar al solicitantului ( este valabil 6 luni);
certificat de cazier fiscal al solicitantului (este valabil 30 zile) – atenţie în cazulcetăţenilor români cu domiciliu în străinătate în locul cazierului fiscal se va depune odeclaraţie autentificată din care să rezulte că nu au datorii faţă de statul român.Declaraţia va fi dată la un notar public în ţară sau dacă este dată în străinătate, lamisiunea diplomatică a României din ţara de reşedinţă ori la un notar public străin (careva fi apostilată, supralegalizată, după caz);
procura specială autentificată sau împuternicirea avocaţială, în original;
orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale(ex: copii sentinţe civile de divorţ, sentinţe adopţie, etc., declaraţii notariale date deunele persoane din care să rezulte că solicitantul este cunoscut cu un anumit nume sauprenume date în formă autentică, copii a anumitor documente eliberate de autorităţilestrăine sau române etc.);

NOTĂ: se vor solicita de către ofiţerul de stare civilă extrase pentru uz oficial de peactele de naştere, şi după caz, de căsătorie, cu toate menţiunile existente pe margineaacestora (accent pe menţiunile referitoare la schimbările de nume intervenite anterior).
–––––––––––––––––––––––––
DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNSCRIEREA MENŢIUNII DE
SCHIMBARE A NUMELUI DE FAMILIE ŞI/SAU PRENUMELUI ÎNREGISTRAT ÎNSTRĂINĂTATE
Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere şi/sau de căsătorie ale persoanei care solicită înscrierea schimbării numelui
1. cererea se face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specialăautentificată. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul căpersoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depuneriidocumentelor pentru înscrierea menţiunii, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiilede stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora;
2. actul de schimbare a numelui (din străinătate) cu apostila convenţiei de la Haga, sausupralegalizată, după caz, în original şi copii (o copie va rămâne la cerere şi câte ocopie la fiecare dintre actele de stare civilă în baza cărora au fost emise certificatele ceurmează a fi schimbate);
a) În cazul în care schimbarea de nume şi/sau prenume s-a făcut printr-un actjudecătoresc este necesară Sentinta de recunoaştere pe teritoriul României, laTribunalul competent, în original (definitivă şi irevocabilă) a hotărârii străine – pentrusentinţele pronunţate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ţările cucare România nu are încheiate tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţăjuridică în materie civilă sau de dreptul familiei. Acestea vor fi înscrise prin menţiune pemarginea actelor de stare civilă române FĂRĂ AVIZUL DIRECŢIEI PENTRU EVIDENŢAPERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE;
b) Hotărârile pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene sau ţările cucare România a încheiat tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică înmaterie civilă sau de dreptul familiei, vor fi recunoscute de plin drept în România, fără amai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent. Acestea se vorînscrie prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă române NUMAI CU AVIZULDIRECŢIEI PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DEDATE;
c) În cazul în care schimbarea de nume şi/sau prenume s-a făcut printr-un actadministrativ se va înscrie în registrele de stare civilă române NUMAI CU AVIZULDIRECŢIEI PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DEDATE;
3. traducere legalizată a actului de schimbare a numelui de un notar public (din ţară saudin străinătate) sau de oficiul consular roman, în original şi copii (o copie va rămâne lacerere şi câte o copie la fiecare dintre actele de stare civilă în baza cărora au fost emisecertificatele ce urmează a fi schimbate);
dovada privind statutul juridic faţă de statul român – în situaţia în care nu poate face dovada cetăţeniei române;
copia paşaportului străin;
copia paşaportului românesc, dacă există;
copii ale certificatelor de stare civilă ale persoanei pentru care se solicită înscriereamenţiunii (naştere/căsătorie);
procura specială autentificată , în original;
extrase pentru uz oficial din actele de stare civilă, cu toate menţiunile existente pemarginea acestora (acestea se vor întocmi de ofiţerii de stare civilă).
Traducerea şi procura, autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilatesau supralegalizate, după caz.
Pentru persoanele cu dublă cetăţenie (română şi străină) posesoare de paşapoarteeliberate de autorităţile străine cu numele/prenumele schimbat şi care nu deţin actul deschimbare a numelui/prenumelui din străinătate, sunt aplicabile prev. art. 4 alin. 2 lit. bşi lit. e din O.G. nr. 41/2003. coroborate cu prev. art. 87 din Metodologia nr. 1/1997 pentruaplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,republicată, în sensul urmării procedurii de schimbare a numelui pe cale administrativă.
Documentele necesare pentru obţinerea Adeverinţei privind componenţa familială
Cerere;
Certificate de stare civilă, în original şi copii legalizate;
Dovada consimţământului expres, dat în formă autentică, al persoanelor ale căror datepersonale urmează să fie prelucrate, prezentată în original;
Precizare:
4. Fiecare persoană majoră va da o declaraţie pe proprie răspundere, în formă autentică,din care să rezulte faptul că este de acord cu prelucrarea datelor personale, în temeiulLegii nr. 677/2001, şi comunicarea acestora către Ambasada sau Consulatul ţării în caresolicită reîntregirea familiei.
Declaraţia va cuprinde, dacă este cazul, şi consimţământul pentru prelucrarea datelorpersonale ale copiilor minori (sub 14 ani) aflaţi în întreţinere, iar copiii cu vârsta între 14-18 ani vor semna declaraţia în nume personal, asistati de părinte sau reprezentantul legal.


COMPONENȚA FAMILIEI


Declaraţia poate fi făcută la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României dinţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar public ( din ţară sau din străinătate).Dacă declaraţia este făcută la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţinăapostila conform Convenţiei de la Haga) şi tradusă în limba română;
Copia actului de identitate sau a paşaportului de cetăţean român cu domiciliul înstrăinătate;

Alte documente doveditoare, respectiv sentinţe de divorţ, decizii/dispoziţii de schimbarea numelui pe cale administrativă.
Procura specială în original, după caz.
Adeverinţa se eliberează, în termenul prevăzut de lege, de Primăria în a cărei razaadministrativ-teritorială îşi are domiciliul titularul, la solicitarea directă a acestuia sau aîmputernicitului, prin procură specială, întocmită în aceleaşi variante ca şi declaraţiamenţionată mai sus.
Adeverinţa va fi apostilată de Instituţia prefectului, în conformitate cu prevederile O.G.nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia de la Haga, din 05.10.1961,modificată prin Legea nr. 52/2000

DIVORŢUL PRIN ACORDUL SOŢILOR-
Începând cu data de 25.12.2010, devin aplicabile prevederile Metodologiei pentruaplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind divorţul prin acordul soţilor nr: 2112516din 17.12.2010 emisă de DEPABD Bucureşti în scopul aplicării,în mod unitar adispoziţiilor art.II din Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerareasoluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 714 dindata de 26 octombrie 2010.

Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă,dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsatorie sauadoptaţi.


DIVORȚ

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semneazăpersonal de către ambii soţi,în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria careare în păstrare actul de căsătorie, sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună asoţilor, potrivit modelului anexat . În cererea de divorţ soţii declară pe proprierăspundere că :
a) sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
b) nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi;
c) niciunul dintre soţi nu este pus sub interdicţie;
d) nu au mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

De asemenea, în cererea de divorţ soţii declară pe proprie rdspundere:
a) adresa ultimei locuinţe comune;
b) numele pe care fiecare sau, după caz, numai unul dintre aceştia, urmează sa-l poartedupă desfacerea căsătoriei.
La depunerea cererii de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat solicită soţilor următoareledocumente:
certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi copie;
documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie;
declaraţie autentificată în faţa notarului public, în situaţia în care ultima locuintăcomună, declarată nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscrisă înactele de identitate.

Ofiţerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorţ în ziua în care a fostprimită şi acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la datadepunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.
La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiterul de stare civilă delegatverifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor esteliber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie, potrivit modelului stabilit în instrucţiune.

În situaţia în care ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe ladivorţ, completează o declaraţie.
Dacă soţii nu se prezintă împreună pentru depunerea declaraţiei de stăruinţă, se maipoate acorda un termen, de pană la 30 de zile calendaristice, la cererea motivată a unuiadintre soţi. Cererea va fi însoţită de documente care să ateste motivele temeiniceinvocate.

Dacă soţii nu se prezintă împreună, după termenul prevazut (30 de zile), dosarul dedivorţ se clasează, prin întocmirea unui referat .
Dosarul de divorţ se clasează în aceleaşi condiţii şi în următoarele cazuri:
dacă, după scurgerea termenului stabilit la depunerea cererii, nici unul din soţi nu seprezintă pentru a stărui în cererea de divorţ;
dacă nici unul din soţi nu se prezintă pentru a solicita un nou termen sau pentru arenunţa la divorţ, la termenul stabilit la depunerea cererii;
dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ;
dacă, înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie;
dacă, înainte de finalizarea procedurii de divorţ, intervine naşterea unui copil;
f) dacă, înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi a decedat, căsătoriaîncetând prin deces.
Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute, ofiţerul de stare civilă constată desfacereacăsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ, care va fi înmânatfoştilor soţi într-un termen maxim 15 zile calendaristice.
Certificatul de divorţ se întocmeşte în trei exemplare originale, din care două seînmânează părţilor pe bază de semnătură, pe cererea de divorţ, în registrul de evidente acertificatelor de divorţ, iar un exemplar rămâne la dosarul de divorţ.
În caz de pierdere, distrugere sau furt a certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilădelegat eliberează un duplicat, conform cu originalul, aflat în arhiva proprie, în bazacererii formulate de către unul din foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procurăspecială.

 

 

 

Toate anunţurile de actualitate sunt la: Anunţuri/comunicate

 

Toate anunţurile de actualitate sunt la: Anunţuri/comunicate